Arhitectura bazată pe microservicii

Arhitectura pe microservicii permite afacerilor să se concentreze pe servicii autonome și ușor de întreținut, gestionate de echipe mai mici, în loc să se axeze întreaga echipă pe o singură aplicație extinsă. Prin urmare, construirea aplicațiilor folosind microservicii deschide calea inovației și oferă diverse avantaje pentru afaceri, pe care le vom discuta în continuare în acest articol.

Conceptul emergent al tendințelor pe microservicii câștigă popularitate. Aceste tendințe pe microservicii devin din ce în ce mai comune, deoarece afacerile se străduiesc să renunțe la arhitectura monolitică și să devină mai agile.

Caracteristici ale Aplicațiilor Web cu Microservicii

Construite special pentru afaceri

Fiecare set de servicii îndeplinește o prioritate specifică sau rezolvă o problemă particulară. Deoarece echipele mici dezvoltă serviciile diferite, ele se pot concentra și pe întreținerea și gestionarea acelui serviciu pe toată durata sa de viață.

Independență

Arhitectura pe microservicii permite dezvoltarea fiecărui component ca un program strâns cuplat, fără a afecta funcționarea celorlalte componente. În acest stadiu de autonomie, echipele de servicii nu trebuie să partajeze cod sau procese de implementare, eliminând astfel orice lacună de comunicare.

Simplitate

Microserviciile oferă o abordare simplă în dezvoltare și întreținere, motiv pentru care devin din ce în ce mai populare în fiecare zi. În mod definițional, orice software construit cu arhitectura pe microservicii poate fi descompus în mai multe componente. Această caracteristică facilitează modificarea sau îmbunătățirea oricărui element izolat și reluarea întregului software fără a afecta celelalte componente implicate.

Evoluție

Sistemele mari, care odată aveau structuri complexe și monolitice, devin mai scalabile și mai agile cu designul evolutiv al microserviciilor. În cazul în care sunt descompuse în microservicii mai mici, acestea devin tehnologii foarte ușor de utilizat.

Avantajele Microserviciilor

Microserviciile oferă o pleiadă de avantaje. De exemplu:

• Un grup relativ mai mic dezvoltă, proiectează, rulează și întreține fiecare set de microservicii fără interferențe din partea celorlalte.
• O abordare simplificată în dezvoltarea arhitecturii pe microservicii ajută membrii noi ai echipei să înțeleagă rapid sistemul, reducând timpul petrecut cu mentoratul și facilitând un mediu de lucru mai eficient.
• Modificarea și îmbunătățirea arhitecturii pe microservicii este mai ușoară decât în cazul unui program monolitic (aproape învechit). Schimbările necesare în orice parte a aplicației pot fi făcute fără a afecta celelalte domenii. La fel, dacă un microserviciu nu funcționează corect, acest lucru nu va opri întreaga operație, deoarece celelalte servicii vor continua să funcționeze.
• Ușor de integrat cu servicii terțe.
• Alte beneficii importante ale arhitecturii pe microservicii sunt extinderea razei de acțiune corporativă, susținerea alegerii consumatorului, transparența și habilitarea, precum și îmbunătățirea timpului de lansare a produsului pe piață datorită agilității tehnologice.

Principalele Tendințe pe Microservicii

Companiile tind să adopte rapid arhitectura pe microservicii pentru a oferi soluții utilizatorilor finali din mai multe industrii, precum comerțul cu amănuntul, asistența medicală, tehnologia informației și telecomunicațiile. Odată cu creșterea utilizării dispozitivelor conectate, cum ar fi ceasurile inteligente, tabletele și brățările de fitness, întreprinderile bazate pe SaaS și PaaS au adoptat rapid soluții bazate pe cloud.

Cu alte cuvinte, segmentul soluțiilor - în toate industriile - a înregistrat cea mai mare creștere datorată adoptării arhitecturii pe microservicii de către companiile orientate către succesul clienților. Acceptarea răspândită a microserviciilor ca următoarea tendință importantă pentru optimizarea proceselor de dezvoltare a aplicațiilor web asistă organizațiile în cicluri mai rapide de dezvoltare, sisteme mai scalabile și agile și productivitate îmbunătățită cu costuri reduse.

În ultimii ani, au apărut mai multe tendințe populare pe microservicii, printre care:

Mesh de Servicii

Un mesh de servicii reprezintă un strat de infrastructură reconfigurabil pentru o aplicație pe microservicii, cu scopul de a îmbunătăți observabilitatea și controlul asupra comunicării dintre microservicii. Acest mesh de servicii oferă o serie de avantaje cheie care aduc beneficii semnificative în gestionarea și monitorizarea eficientă a aplicațiilor bazate pe microservicii.

Un mesh de servicii include un plan de date, care reprezintă un set de proxy-uri specializate pentru gestionarea comunicării între microservicii. Aceste proxy-uri se ocupă de sarcini esențiale, precum echilibrarea sarcinii, descoperirea serviciilor și gestionarea traficului. În plus, ele oferă caracteristici avansate, cum ar fi autentificarea și criptarea între servicii, pentru a asigura securitatea comunicării dintre microservicii.

Printre avantajele cheie ale mesh-ului de servicii se numără îmbunătățirea securității. Mesh-urile de servicii sunt echipate cu funcționalități integrate de securitate, cum ar fi autentificarea și criptarea, care asigură comunicarea securizată între microservicii, protejând astfel datele sensibile și reducând riscul de atacuri cibernetice.

Observabilitatea este îmbunătățită semnificativ prin intermediul mesh-ului de servicii, deoarece acesta oferă detalii și informații de urmărire care pot fi utilizate pentru monitorizarea și depistarea problemelor de comunicare între microservicii. Astfel, echipa de operare poate identifica rapid orice anomalie și interveni în mod proactiv pentru a evita potențialele probleme de performanță sau indisponibilitate.

Fiabilitatea comunicării între microservicii este, de asemenea, îmbunătățită prin mesh-ul de servicii. Acesta pune la dispoziție caracteristici precum reîncercările automate și întreruperea circuitului, care permit gestionarea eficientă a erorilor și îmbunătățirea fiabilității în general.

Flexibilitatea este un alt avantaj important oferit de mesh-urile de servicii. Prin intermediul lor, organizațiile pot controla comunicarea dintre microservicii la nivel fin și pot configura mesh-ul pentru a gestiona diferite tipuri de trafic, cum ar fi traficul North-South (între exterior și interior) și East-West (între microservicii). Această flexibilitate permite adaptarea infrastructurii la cerințele specifice ale aplicației.

Un alt aspect semnificativ al mesh-urilor de servicii este independența de platformă. Aceste tehnologii sunt concepute să fie platform-agnostic și pot fi implementate pe orice infrastructură, indiferent de furnizorul cloud sau sistemul de operare utilizat. Acest lucru oferă organizațiilor flexibilitate în alegerea mediului potrivit pentru aplicațiile lor, fără a fi legate de o anumită platformă.

În concluzie, tehnologia mesh de servicii aduce un set de caracteristici și avantaje complexe și robuste care facilitează gestionarea eficientă și scalabilă a aplicațiilor pe microservicii. Oferind securitate îmbunătățită, observabilitate crescută, fiabilitate sporită, flexibilitate și independență de platformă, mesh-urile de servicii devin o tendință populară și esențială în spațiul microserviciilor.

Kubernetes

Este o platformă populară pentru gestionarea și implementarea de microservicii. Oferă mai multe funcționalități potrivite pentru gestionarea microserviciilor, cum ar fi descoperirea automată a serviciilor, echilibrarea sarcinii și autovindecarea. Kubernetes permite, de asemenea, scalarea ușoară a microserviciilor individuale și actualizări treptate ale aplicației.

Unul dintre avantajele utilizării Kubernetes pentru gestionarea microserviciilor este că abstractizează infrastructura de bază, permițând dezvoltatorilor să se concentreze pe codul aplicației și să nu se preocupe de detalii de infrastructură. Aceasta permite echipelor să lucreze în paralel și să lanseze mai frecvent noi funcționalități, ceea ce duce la o timpul de lansare mai rapid și o mai mare satisfacție a clienților.

Operațiuni cu Inteligență Artificială (AIOps)

AIOps (Operațiuni Inteligente bazate pe Inteligență Artificială) utilizează tehnici de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) pentru automatizarea și optimizarea operațiunilor IT, cum ar fi monitorizarea, răspunsul la incidente și planificarea capacității. Această abordare avansată permite organizațiilor să gestioneze și să automatizeze operațiunile microserviciilor lor mai eficient, aducând îmbunătățiri semnificative în gestionarea aplicațiilor bazate pe arhitectură pe microservicii.

În cadrul contextului specific al microserviciilor, AIOps dobândește o importanță deosebită și poate fi aplicat în multiple moduri pentru a optimiza și asigura funcționarea eficientă a sistemului. Prin intermediul automatizării monitorizării și răspunsului la incidente, AIOps poate detecta și răspunde automat la problemele care apar în microservicii. Astfel, pot fi identificate și remediate rapid opririle de serviciu, problemele de performanță sau amenințările de securitate, fără intervenție umană și fără întârzieri costisitoare.

Un alt aspect crucial al AIOps în contextul microserviciilor este optimizarea utilizării resurselor. AIOps poate analiza modelele de utilizare a resurselor și poate recomanda scalarea adecvată a microserviciilor pe baza acestor modele. Prin urmare, organizațiile pot asigura o utilizare eficientă a resurselor, evitând astfel subutilizarea sau suprautilizarea acestora, care ar putea afecta performanța generală a aplicației.

În plus, AIOps joacă un rol esențial în îmbunătățirea procesului de depanare a microserviciilor. Cu ajutorul analizei datelor de jurnal și a altor date operaționale, AIOps poate identifica rapid cauza de fond a problemelor, facilitând astfel procesul de remediere și reducând timpul de inactivitate al serviciilor.

De asemenea, AIOps aduce un beneficiu semnificativ prin planificarea predictivă a capacității microserviciilor. AIOps poate anticipa utilizarea viitoare a resurselor și cerințele de capacitate, permițând astfel organizațiilor să planifice și să gestioneze capacitatea în mod proactiv, evitând astfel supraaglomerarea sau subutilizarea.

În fine, AIOps joacă un rol crucial în implementarea automată a microserviciilor. AIOps permite automatizarea implementării, inclusiv automatizarea scalării și implementarea treptată a noilor versiuni de servicii. Aceasta simplifică procesul de gestionare a aplicațiilor și sprijină eforturile pentru livrarea rapidă și fiabilă a funcționalităților noi.

În ansamblu, AIOps reprezintă o soluție complexă și eficientă pentru gestionarea și automatizarea operațiunilor IT în cadrul arhitecturii pe microservicii. Cu ajutorul tehnologiilor avansate de inteligență artificială și învățare automată, organizațiile pot îmbunătăți considerabil eficiența operațională, asigurând în același timp o performanță excelentă a aplicațiilor lor bazate pe microservicii.

Managementul API

Într-o arhitectură pe microservicii, fiecare serviciu reprezintă o componentă independentă a unei aplicații și are propriul set de funcționalități. Aceste servicii lucrează împreună pentru a finaliza o sarcină complexă, comunicând între ele prin intermediul API-urilor. API-urile joacă un rol central în această arhitectură, oferind o modalitate de comunicare eficientă între diversele componente ale aplicației.

Managementul API reprezintă un set esențial de instrumente și capacități pentru a gestiona și securiza aceste API-uri. Un element cheie în această gestionare este API Gateway, care asigură redirecționarea cererilor primite către serviciul corespunzător și gestionează aspecte importante precum autentificarea, restricționarea ratei și cache-ul.

Securitatea este o altă dimensiune crucială în managementul API-urilor. Soluțiile de management API oferă o gamă variată de funcții de securitate, inclusiv autentificarea, autorizarea, criptarea și controlul accesului. Aceste funcționalități asigură că comunicarea între microservicii este protejată și că doar clienții autorizați au acces la API-uri.

O altă componentă importantă în managementul API-urilor este analitica și monitorizarea. Soluțiile de management API oferă capacități de analiză și monitorizare, care permit urmărirea modelelor de utilizare și identificarea blocajelor de performanță. Aceste informații sunt valoroase pentru organizații, deoarece le permit să înțeleagă modul în care sunt utilizate API-urile și să identifice potențiale probleme sau oportunități de îmbunătățire.

Un portal pentru dezvoltatori este un alt aspect important al managementului API-urilor. Acesta oferă un loc centralizat pentru dezvoltatori pentru a accesa documentația, a testa API-urile și a accesa datele de analiză. Acest portal facilitează colaborarea și dezvoltarea eficientă în cadrul echipei de dezvoltare.

De asemenea, soluțiile de management API permit crearea de versiuni ale API-urilor. Această funcționalitate este utilă pentru a permite utilizarea diferitelor versiuni ale aceluiași API de către alți clienți. Astfel, organizațiile pot adăuga noi funcționalități și îmbunătățiri la API-uri fără a afecta clienții care utilizează versiunile mai vechi.

În ansamblu, managementul API joacă un rol vital într-o arhitectură pe microservicii. Acesta asigură că comunicarea între microservicii este sigură, fiabilă și scalabilă. Prin intermediul unor soluții avansate de gestionare a API-urilor, organizațiile pot construi și opera cu succes aplicații complexe bazate pe microservicii, obținând astfel flexibilitate, scalabilitate și reziliență.

Arhitectura Serverless

Arhitectura serverless reprezintă o abordare inovatoare în spațiul microserviciilor, în care dezvoltatorii pot construi și implementa aplicații și servicii fără a fi necesară gestionarea directă a serverelor. În această arhitectură, furnizorul de cloud preia responsabilitatea pentru infrastructura subiacentă, inclusiv scalarea și asigurarea disponibilității. Această caracteristică eliberează dezvoltatorii de preocupările legate de administrarea și întreținerea infrastructurii, permițându-le să se concentreze pe dezvoltarea funcționalităților aplicației și pe îmbunătățirea experienței utilizatorilor.

Prin combinarea arhitecturii serverless cu microserviciile, dezvoltatorii pot crea și gestiona servicii mici, independente și autonome, care pot fi scalate rapid și automat de către furnizorul de cloud, în funcție de cerințele de trafic și utilizare. Această abordare permite o adaptare rapidă la fluctuațiile de trafic și asigură o performanță optimă în orice moment, fără a implica costuri excesive sau pierderi de timp în gestionarea infrastructurii.

Un alt beneficiu major al arhitecturii serverless este economisirea de costuri. Prin faptul că dezvoltatorii nu trebuie să plătească pentru resursele de servere neutilizate, ci doar pentru resursele consumate efectiv în timpul rulării aplicației, costurile totale de operare pot fi reduse semnificativ. Astfel, această abordare este mai atractivă pentru companiile care doresc să optimizeze cheltuielile și să își gestioneze mai eficient bugetul de IT.

De asemenea, arhitectura serverless aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește reziliența și toleranța la defecte. Prin faptul că furnizorul de cloud se ocupă de gestionarea și monitorizarea infrastructurii, pot fi implementate mecanisme de recuperare automată în cazul unor evenimente neașteptate, precum defectele hardware sau întreruperile de servicii. Astfel, aplicația va continua să funcționeze în condiții optime chiar și în situații critice, garantând o experiență fără întreruperi pentru utilizatori.

Totodată, arhitectura serverless oferă o mai mare flexibilitate și agilitate în dezvoltarea și implementarea noilor funcționalități. Dezvoltatorii pot adăuga sau actualiza servicii independente fără a afecta restul aplicației, deoarece acestea sunt izolate și gestionate independent. Această caracteristică facilitează dezvoltarea în paralel de către echipe diferite și permite lansarea rapidă a noilor caracteristici, fără riscul de a afecta stabilitatea și performanța aplicației existente.

În concluzie, arhitectura serverless reprezintă o evoluție semnificativă în cadrul microserviciilor, aducând o serie de beneficii tehnice și operaționale. Prin eliberarea dezvoltatorilor de responsabilitățile de gestionare a infrastructurii și oferirea unui mediu scalabil și eficient din punct de vedere al costurilor, această abordare devine tot mai atractivă pentru companii, permițându-le să se concentreze pe inovație și îmbunătățirea experienței utilizatorilor. Cu o reziliență îmbunătățită și flexibilitate sporită, arhitectura serverless deschide noi oportunități pentru dezvoltarea aplicațiilor moderne și agile.

Adoptarea Cloudului

Popularitatea în creștere a aplicațiilor bazate pe cloud oferă mai multe oportunități pentru afacerile orientate către clienți. Chiar și în timp ce pandemia a accelerat adoptarea cloudului, dependența tot mai mare de soluțiile cloud în locurile de muncă moderne nu este o noutate.

Organizațiile trec la strategia multi-cloud, folosind arhitectura pe microservicii. Această abordare se ocupă de nevoile specifice ale organizației și, totodată, se dovedește a fi rentabilă. Acest lucru ajută, de asemenea, la evitarea dependenței de o singură sursă de dezvoltare software, deoarece microserviciile reprezintă esențialmente componente mai mici asamblate pentru a crea o aplicație extinsă.

Un raport realizat de către Gartner prognozează că până în 2025, 90% dintre afaceri vor adopta o abordare multi-cloud pentru a-și administra afacerile mai eficient și cu costuri reduse. Mobilitatea enterprise va fi un alt avantaj pentru majoritatea companiilor, deoarece adoptarea cloudului prin arhitectura pe microservicii va oferi conectivitatea, agilitatea și scalabilitatea necesare.

Cu toate acestea, afacerile trebuie să optimizeze costurile, în special în cazul adoptării abordării multi-cloud. În timp ce o anumită combinație de arhitectură pe microservicii și adoptarea cloudului poate ajuta la reducerea costurilor, este esențial să știți că cheltuielile pentru adoptarea cloudului public pot crește rapid și sunt greu de controlat dacă nu sunt monitorizate atent. Administrarea cu grijă este cheia pentru a menține costurile sub control.